Prin lume calator

Suntem niste fiinte stranii noi, oamenii... (videoclip)

Expusi decenii in sir la orice fel de pericole, intimidati dar si tentati de visuri de cele mai multe ori irealizabile, mergem inainte fiecare pe drumul sau, ne alinam sufletele prin lacrimi si ne intarim firea prin experiente mai mult sau mai putin utile. Ne simtim mari atunci cand reusim sa realizam ceva important (in ochii nostri si a omenirii in general) si ignoram deseori cele mai simple legi ale naturii omenesti. Sentimentele "curg siroaie" iar timpul ne imprastie in lume ca pe niste seminte uscate purtate de vant". Astazi suntem aici iar maine nu se stie...

Grand Place, Bruxelles, BE.

M-am regasit in starea mea de trista nostalgie (o fi mai mult din cauza schimbarii anotimpului) rasfoind cartelele electronice incarcate cu poze si videoclip-uri. Cu nostalgie, zic, pentru ca asa mi-e firea - imi e drag ce nu am si doresc ce nu pot avea (aceasta fiind si firea fiintei umane in general), oriunde m-as afla ma simt acasa si ma indragostesc de locurile peregrinarilor mele, si jinduiesc mereu la acele meleaguri, la timpul care a trecut si imaginile frumoase care imi raman in memorie.

Asa mi s-a intamplat (mi se intampla inca..) si cu senzatiile pe care mi le-a lasat calatoria in Belgia. Stiti despre aceasta din articolul din vara trecuta, "Apropo de nori". Acea permanenta de circa 2 luni mi-a oferit posibilitatea de a vedea lucrurile dintr-o perspectiva mai larga decat cea a unui turist obisnuit.
Necatand la clima in general umeda si posomorata, am avut parte de multe zile cu soare iar putinele ploi care ne-au surprins mi-au lasat ca amintire un parfum intens de tei, copac cu care este impanzit orasul. Imaginea orasului ar fi incompleta daca nu as adauga la lista covoarele de flori, murmurul continuu ale havuzurilor, cantecul pasarilor (printre care, cea mai exotica si galagioasa, papagalul senegalez numit si youyuo), nenumaratele locuri de joaca foarte bine amenajate pentru copii, spatiile verzi si parcurile cu piste pentru ciclisti, terene de fotbal, echipament sportiv accesibil oricui, muzee si parfum imbatator si inegalabil de vafe belgiene vandute la fiecare colt direct din dubite special echipate care circula prin tot orasul si isi anunta prezenta printr-o muzicuta tip carillon de neconfundat. Dar ce sa mai zic de ciocolata excelenta de productie artizanala..?!

Am mai avut si placuta ocazie sa asist la un concert desfasurat in cadrul Festivalului de muzica din Parcul Regal si va propun aici o mica inregistrare care va v-a transmite in linii generale atmosfera relaxanta a unei duminici obisnuite. Grupul se numeste Laughing Bastards si e compus din trei muzicieni - "un trio nud, fara tobe sau pian, precum muzica lui Jimmy Giuffre, dar cu suflet! Muzica lor este ca un manifest, versurile ca un numitor comun, interacțiunea ca un punct de plecare".

Auditie placuta!

Dar, ca sa nu va las tristi sau prea relaxati, va propun audierea melodiei "Calatorie" de Mircea Baniciu care exprima in mod perfect "trairile unui suflet de calator neobosit".

Iar in articolul urmator va invit sa faceti o mica calatorie prin intermediului imaginilor inedite in orasul medieval belgian Brugge. Pe curand!

Mai multe informatii despre Bruxelles