joi, 31 octombrie 2013

Contesa demon. Continuare a ciclului "Barba Albastra - tangente feminine"

Dupa cum am vazut in cateva articole precedente ingeniozitatea ucigasilor nu are limita iar sexul acestora nu are nici o importanta, scopul si rezultatul actiunilor lor fiind absolut teribile si de neindreptatit (articolele precedente le puteti citi aici: I; II; III; IV;).

Articolul de astazi va incheia ciclul "criminali in serie" si va scoate la iveala un alt "maestru in cauza" de sex feminin si rang nobil care a oripilat intreaga Europa la inceputul secolului XVII, perioada in care tortura si violenta erau practici adanc inradacinate in constiinta oamenilor, iar creaturile demonice si superstitiile intrau adanc in sufletele si trupurile nounascutilor odata cu prima lor respiratie.

Cine nu a auzit despre Contesa-demon, Contesa Sangeroasa sau Contesa Neagra considerata si femininul lui Dracula?

Acuzata de peste 100 de crime grave constatate si suspectata de peste 300 de omoruri, aceasta, a fost salvata de la pedeapsa cu moartea de apartenenta ei la una dintre familiile cele mai importante a Ungariei si Slovaciei. Pe cand patru angajati fideli ai contesei nu au avut nici pe departe aceleasi avantaje.

miercuri, 9 octombrie 2013

Bărba Albastră - tangențe feminine

În cele trei părți ale articolului "Bărba Albastră (I; II; III)- adevărată cronică a unei povestiri horror" am relatat despre eventualele "origini" ale vestitului personaj de poveste cu același nume a autorului francez Charles Perrault si istoria celui de la care se presupune ca s-ar fi inspirat acesta din urma, a maresalului francez Gilles de Rais.

În urmatoarele doua articole v-om vorbi despre cele mai teribile cazuri de crime în serie săvârșite de către două pesonaje feminine care au zguduit, prin cruzimea lor si lipsa totala de principii morale, o lume întreagă.

Desigur, "povestea" femeii-criminal care va urma nu este una complicata si la fel de intensa precum acea a lui Gilles de Rais. Aceasta nu se intersecteaza decat cu viata protagonistilor directi si nu se rasfrange asupra istoriei dar nici ca este influentata in nici un mod de oranduirea sociala si politica din acele timpuri precum se intampla in cazul nobilului francez. Insa, viata scurta si pe jumatate necunoscuta a personajului principal, a trezit si va trezi mereu la fel de multe indignari si curiozitati...

VADUVA NEAGRA SAU CASTELANA DIN BERKEREKUL

Berkerekul este o mica localitate aflata pe teritoriul fostei Yugoslavii binecunoscuta turistilor ce sunt in cautarea senzatiilor tari sau mai bine zis infioratoare.

Se povesteste ca la sfarsitul secolului XIX, in Bucuresti, in urma legaturii unui influent om de afaceri ungur si o frumoasa tanara cu radacini in randul nobilimii maghiare in Romania, se naste o fetita careea i s-a dat numele Vera. Mama ei se stinge din viata la doar cativa ani de la nasterea copilei iar tatal, ocupat cu desele calatorii de afaceri, se muta la Berkerekul, unde la varsta de 13 ani o inscrie pe Vera la o scoala de fete. Lipsa tatalui, dupa cum se presupune, ii creeaza fetei nevoia stringenta a unei prezente masculine, ceea ce va da start unei intregi serii de aventuri amoroase in care sunt implicati elevi, studenti dar si barbati casatoriti. De o frumusete rara mostenita de la mama sa, Vera ii cucerea cu o mare usurinta si nici macar influenta tatalui ei nu putea ascunde scandalurile starnite in urma aventurilor.

marți, 1 octombrie 2013

Barba Albastra - adevarata cronica a unei povestiri horror (partea a 3-a)

Apasati pe link-urile de mai jos pentru a citi:

 PARTEA ÎNTÂI
 PARTEA A DOUA

Situația politică era, în acel moment, încă în "fierbere". La începutul anului 1430, șeful guvernului englezesc, Bedford, a încercat să formeze o alianta cu duca de Borgogna importiva regelui Charles. Au urmat alți doi ani de războaie și tulburări sociale (în timpul cărora a fost capturată Ioana D'Arc de catre duca de Borgogna și vândută englezilor  pentru 10 mii de lire) care s-au concluzionat prin bătălia din Lagny, în Marna de jos, din apropierea Parisului. Aici, armată franțuzească sub conducerea lui Gilles de Rais, într-un număr de circa 10 mii de soldați, a constrâns oștirile englezești la o luptă în câmp deschis, obtinand o victorie triumfatoare. 

În toamna anului următor, Jean de Craon (bunicul lui Gilles de Rais) s-a îmbolnăvit și a murit. Gilles s-a aflat mereu sub autoritatea ticălosului bunic care, doar spre apusul vieții sale, și-a dat seama de monstrul care crestea în acel nepot în care și-a pus toate speranțele. Printr-un ultim gest patetic, bătrânul a încercat să transmita patrimoniul sau militar fratelui minor al lui Gilles, René, oferindu-i un fel de inducție tardivă. Însă, odată cu moartea bunicului, orice obstacol din față libertății exaltante a lui Gilles de Rais decădea și, totodată, în sufletul lui de adolescent  niciodată maturizat, se deschidea un gol enorm, un vid imens, o prăpastie.