marți, 30 aprilie 2013

National Geografic despre Romania 100 de ani in urma

Primul articol despre România în National Geographic


Gazetarii de la National Geographic au ales atunci să prezinte cititorilor primul articol despre o ţară care tocmai ieşise din mlaştinile istoriei, intrând direct în iureşul torentului. Filmul evenimentelor este descris de jurnalistul Frederick Moore.
Odată cu creşterea presiunii Rusiei asupra Peninsulei Balcanice, Principatele Române au căutat vremelnic protecţia fraţilor întru ortodoxie de la Răsărit pentru a se opune dominaţiei otomane. O joacă cu focul, remarca autorul articolului din urmă cu 100 de ani.



marți, 16 aprilie 2013

Memoria, concentrarea, deficitul de atentie, alimentatia si efectele negative ale stirilor asupra creierului.

Uităm lucruri importante şi ne amintim nimicuri, iar deseori memoria ne trădează exact atunci când avem cea mai mare nevoie de ea: în mijlocul unor examene, în timpul unui interviu, când numele unui oraş sau al unui preşedinte ne poate dicta viitorul.

Încă de la vârsta de 20 de ani începem să pierdem din celulele creierului. Înspăimântător dar adevărat! Un astfel de fenomen schimbă modul în care creierul stochează noi amintiri – este procesul normal de îmbătrânire. Tot ce poţi face este să încetineşti procesul corelat cu înaintarea în vârstă prin diferite metode care te ajută să te menţii activ: cititul, dansul, completarea puzzle-urilor, cuvinte încrucişate, implicare în activităţi sociale.



joi, 4 aprilie 2013

Noaptea rechinilor – povestea celui mai cumplit atac din istorie

Mărturii de sub asaltul rechinilor
Noaptea cade greu peste un crucişător american aflat în focul celui de al Doilea Război Mondial. Întunericul şi mişcarea de tangaj nu fac decât să sporească temerile echipajului. Sub oceanul de culoarea smoalei mişună submarine nipone aducătoare de moarte. Mai mult, apele din zonă colcăie de rechini. În ciuda măsurilor de siguranţă, toanele zeului Marte s-au dezlănţuit cum nu putea fi mai rău. Cuirasatul american a fost lovit de două torpile, scufundat pe loc, iar supravieţuitorii au fost nevoiţi să îndure cel mai sângeros asalt al rechinilor înregistrat în lunga istorie a relaţiilor dintre om şi temuţii prădători ai oceanelor. Să vedem cum s-a derulat tragedia...

miercuri, 3 aprilie 2013

+Rascumparati vremea: Castelul Vietii Tale

Rascumparati vremea: Castelul Vietii Tale: A fost odata un Senior care hotarase sa faca o excursie prin Europa. Ajungand in Marea Britanie, din aeroport a cumparat un ghid de calat...

+ Victime sub ruinele Eurolandiei


Capitalismul fara solidarietate este o sursa mare de disperare.

euro moneda unica, moneda UE, Aceasta este lectia amara pe care o invatam de cateva decenii bune, adica de cand o coalitie fatisa de bancheri numita francmasonerie si oameni avizi ale finantelor au iesit din umbra si a structurat o entitate supranationala cu nume de Uniune Europeana cu scopul aparent de a insanatosi economiile si de a implementa conceptul de "piata libera" pe Vechiul Continent. Dar scopul real al carei, pentru nimic ascuns de altfel, este dezechilibrarea rapoartelor de forta in favoarea sa si in defavoarea maselor muncitoare care nu apartin clasei conducatoare. O adevarata lupta a claselor sociale, condusa nu de cea inferioara animata de spiritul razbunarii, ci de clasa dominanta, cu scopul final de stabilire a unei suprematii absolute.

luni, 1 aprilie 2013

"Genele rele" - continuare

Cum putem trăi cu „genele noastre rele”?

Pescăruşii argintiii îşi depun ouăle pe sol, în cuiburi fragile. Pentru că nu sunt foarte pricepuţi la construirea cuiburilor, ouăle tind să se rostogolească în afara acestora, unde pot fi mâncate sau distruse de frig. Din acest motiv, atunci când pescăruşii argintii revin la cuib, primul lucru pe care îl fac este să caute ouăle care au ieşit în jurul cuibului. Cercetătorii au monitorizat acest proces şi au descoperit că pescăruşii rostogolesc ouăle pe rând înapoi în cuib, începând întotdeauna cu cel mai mare şi continuând până la cel mai mic. Atunci când au creat ouă artificiale de mari dimensiuni şi le-au pus în apropierea cuibului, pescăruşii le împingeau mai întâi pe acestea în cuib. Ulterior, oamenii de ştiinţă au conceput ouă gigantice, chiar mai mari decât pescăruşii, însă aceştia continuau să încerce să le împingă în cuib. Pentru că nu reuşeau, pescăruşii insistau să împingă oul artificial, chiar dacă în apropiere puii lor mureau în ouăle neglijate.